Herpesul genital

Este o infectie virala, transmisa sexual, cu evolutie cronica, caracterizata prin perioade de eliminare asimptomatica de virus. Sunt doua tipuri ale virusului herpes simplex (VHS): VHS-2 si VHS-1.

Principala cala de transmitere a VHS este contactul genital cu un partener infectat care elimina virusul asimptomatic sau simptomatic. Riscul infectiei se coreleaza cu numarul partenerilor sexuali. Transmiterea se face prin contact tegumentar direct, in 70% din cazuri in perioadele de eliminare asimptomatica a virusului. Riscul de transmitere este mai mare in perioadele in care exista leziuni herpetice vizibile.
Perioada medie de incubatie dupa transmiterea genitala a VHS-1 sau VHS-2 este de aproximativ 4 zile (2-12 zile). Evolutia este cronica, cu recurente. Frecventa recurentelor este mai mare in primi ani de la infectie si tinde sa diminueze in timp; este mai mare la cei la care primoinfectia a fost mai severa si de durata mai mare; este cu 20% mai mare la barbati decat la femei. Proportia zilelor de eliminare asimptomatica de virus herpetic poate atinge 15-20%. Tratamentul antiviral conic supresiv reduce frecventa recurentelor si eliminarile asimptomatice de virus.
Scopurile tratamentului sunt: vindecarea leziunilor, ameliorarea simptomelor, reducerea frecventei recidivelor, limitarea transmiterii.
Tratamantul antiviral oral poate fi administrat:
  1. episodic, cu ocazia fiecarei recurente. Este cu atat mai eficient cu cat este inceput mai rapid dupa debutul recurentei. Are drept rezultat reducerea severitatii si duratei recurentei respective, dar nu influenteaza frecventa si severitatea recurentelor ulterioare.
  2. Continuu, cu efect supresiv antiviral; este foarte sigur si, la nevoie, poate fi administrat pe perioade de ani de zile. Este indicat pacientilor cu recurente frecvente. Are drept rezultat reducerea cu 75% a recurentelor si reducerea cu 80-95% a eliminarilor asimptomatice de virus.
Este util ca si partenerii pacientilor cu herpes sa se prezinte la un consult, chiar in absenta simptomelor.
Herpesul in sarcina. In situatia in care primo-infectia se produce in primele doua trimestre de sarcina si in functie de situatia clinica, aceasta va fi tratata cu aciclovir oral.
Nasterea vaginala la femeile care fac primul episod de herpes genital cu putin inaintea nasterii prezinta un risc crescut de aparitie a herpesului neonatal la copil. In schimb, copiii nascuti din mame cu herpes recurent cu istoric indelungat au un risc foarte scazut de a face boala. Cezariana este indicata la femeile cu primoinfectie sau recurenta de herpes care prezinta leziuni active sau simptome prodromale in momentul inceperii travaliului.
Herpesul si coinfectia HIV. La persoanele cu deficiente ale sistemului imun herpesul poate determina ulceratii muco-cutanate persistente si/sau severe, frecvent pe arii intinse din regiunea perianala, scrotala sau peniana. Aceste leziuni pot fi foarte dureroase si atipice, ceea ce face diagnosticul clinic dificil. Istoricul natural al infectiei herpetice poate fi si el modificat.
Herpesul genital este contagios si in perioadele dintre recurente, din cauza eliminarilor asimptomatice de virus. Tratamentul antiviral sistematic este mult mai eficient decat cel topic. Tratamentul sistematic episodic este eficient daca este inceput foarte precoce dupa debutul recidivei si determina scurtarea duratei si severitatii episodului respectiv, fara a influenta episoadele ulterioare. Tratamentul antiviral continuu este singurul capabil sa reduca frecventa si severitatea recurentelor si eliminarile asimptomatice de virus.