Dermatita atopica

Dermatita atopica

Dermatita atopica reprezintă o formă particulară de eczemă determinată genetic, caracterizată prin tulburări ale reglării imunitare, leziuni de tip eczematiform, debutand în copilărie și se pot asocia cu alte manifestări alergice (astm, rinită vasomotorie, urticarie etc.)

Pană la 9 luni este întalnită la 1% din copii, pană la 2 ani la 1,5%, iar la varsta adultă frecvența ajunge la 3-25% din populație. În 60% din cazuri debutează în copilărie. Antecedente familiale alergice se întalnesc la 70% din cazuri. La 21% din bolnavi unul din părinți are DA și la 18% au astm. Se agravează iarna la 68% din cazuri și se ameliorează spontan vara, beneficiind de cură heliomatică.

Simptomatologie: Manifestarile clinice sunt majore (tipice) sau minore(atipice).

Majore: DA prezintă 3 tablouri (forme) caracteristice

1.Eczema (DA) a sugarului: apare la 2,3-6 luni de la naștere, sub forma unei erupții cutanate veziculo-zemuinde, intens pruriginoase, localizată pe obraji și pe frunte. Se poate extinde la gat, pliurile retroauriculare (după urechi) și în pielea capului. Boala poate să se remită spontan sau să recidiveze de mai multe ori.

2.DA a copilului: se manifestă între 4-7 ani (cu limite între 2-12 ani) prin atingerea pliurilor poplitee (din spatele genunchilor) și ale celor din zona coastelor, sub forma unor placarde de eczemă zemuindă /uscată.

Se asociază cu leziuni eczematiforme ale mainilor,antebrațelor, feței laterale a gatului, intens pruriginoase, rebele la tratament, care duce la lichenificarea leziunilor, la acoperirea lor cu escoriații și cruste.

Erupția are evoluție cronică, cu ameliorări sezoniere (vara), in special după vacanța de la mare,munte. În jurul varstei de 7 ani o mare parte din cazuri se vindecă spontan, cele cu debut tardiv pot persista pană la varsta adultă.

3.DA a adultului: se știe că 7-10% din DA a copilului persistă și la adulți. La o altă parte din cazuri eruțtia reapare la maturitate, după ce dispăruse la 7 ani. Sunt însă și bolnavi la care atopia s-a manifestat în copilărie sub forma de rinită alergică sau crize astmatice, iar la varstă adultă sub forma de eczeme.

Leziunile au aspect de plăci sau placarde relativ bine circumscrise, cu tegumentul îngroșat și infiltrat, acoperite de o scuamă aderentă, cenușie. Placardele au o formă de obicei ovalară și sunt bine delimitate. Sensibilizările la diferiți alergeni de mediu/profesionale pot duce la apariția de noi leziuni și la schimbarea aspectului leziunilor.

Manifestări minore ale atopiei: sunt utile pentru ca prezența lor ușurează diagnosticul. În afară de eczemă putem întalni piele uscată, ștearsă la culoare, pliuri palmare accentuate, pitiriazis al feței și nu numai, pulpită keratozică cu alterări unghiale interesand pulpa degetelor de la maini și de la picioare,paloare facială cu ragade retroauriculare, intoleranță la lană, accidente alergice anafilactice după înțepătura de insecte.

În 54% din cazuri eczema constituie principala manifestare a bolii, iar în 46% ea se asociază cu astm bronșic sau cu rinită vasomotorie. Dermatita de contact apare frecvent la persoanele atopice.

Complicații: Copiii atopici se infectează ușor (lucru favorizat de prurit si scărpinat) făcand deseori piodermite. Mai pot apărea complicații oculare (keratoconjunctivite), dermatite de contact (la cosmetice,antibiotice, metale grele, conservanți, parfumuri) rinite alergice, astm bronsic (sindrom dermorespirator).

După ultimele teorii, DA este considerată o boală genetică cu deficitul localizat pe cromozomul 6/11. Cand - ambii părinți sunt atopici - 75% din copii moștenesc boala

  • Unul din părinți – 50% din copii moștenesc boala

  • Mama e bolnavă – 40-50% din copii moștenesc boala

  • Tatăl e bolnav – numai 25,5% din copii moștenesc boala

Factorii favorizanți precipită declanșarea bolii, agravează evoluția. Un rol important îl au factorii de mediu (temperatura, umiditatea, antigenii sezonieri,stresul) si infecțiile (în special cu stafilococi în 80-90% din cazuri).

Tratament: Este destul de dificil, bolnavii cu DA necesitand îngrijire permanentă, pentru a preveni recidivele/agravările. Se va evita contactul pielii cu detergenți sau săpunuri iritative (se utilizează săpun fără parfum, coloranți sau aditivi). Pruritul fiind un factor de intreținere și agravare a bolii, va fi în permanență combătut prin proceduri locale și generale (antialergice pe cale generală). Xeroza cutanată (uscăciunea pielii) întreține și agravează boala și trebuie tratată cu emoliente speciale (dermatocosmetice).

Bolnavii trebuie să evite îmbrăcămintea iritantă, în special lana și fibrele sintetice (se preferă îmbrăcămintea de bumbac și in). În camera de locuit temperatura să fie moderată (se evită încălzirea în exces). Cand pielea vine în contact cu factori iritanțti (apa de piscină cu dezinfectanți, radiația UV, ger și vant) se folosesc cremele emoliente. Se recomandă evitarea contactului direct cu animalele domestice (perii de animale pot declanșa un nou puseu de DA).

La copiii atopici, investigațiile moderne arată că 30% sunt alergici la ou, 22% la laptele de vacă, 15% la arahide, 5% la făină de grau, 2% la pește, 9% la soia și 1% la carne de porc și cartofi.

tags: dermatita atopica, dermatologie Timisoara